Terminologia în formularea corectă a temelor de lecție și a unităților tematice -E.F.S.

 

Temele și unitățile tematice - MODELE :

Clasa a V-a
Temele lecției: 1. Capacități coordinative în regim de viteză; 2. Învățarea acțiunii tactice „dă și du-te”.
Unitatea de învățare/tematică: Calități motrice combinate; Baschet

Clasa a VI-a
Temele lecției: 1. Dezvoltarea vitezei în regimul capacităților de coordonare; 2. Acțiuni tactice specifice așezării în atac: „în potcoavă”, cu un pivot.
Unitatea de învățare/tematică: Calități motrice combinate; Baschet

Clasa a VII-a
Temele lecției: 1. Apărarea „om la om” în jumătatea proprie de teren; 2. Dezvoltarea rezistenței în regim de forță.
Unitatea de învățare/tematică: Baschet; Calități motrice combinate

Clasa a VIII-a
Temele lecției:1. Depășirea; 2. Dezvoltarea forței în regim de rezistență.
Unitatea de învățare/tematică: Baschet; Calități motrice combinate
Alți colegi pot avea alte combinații de teme de lecție, în funcție de planificare.

Clasa a VIII-a
Temele lecției: 1. Startul de sus și lansarea din start; 2. Contraatacul cu intermediar.
Unitatea de învățare/tematică: Alergarea de rezistență; Handbal

Clasa a VII-a
Temele lecției: 1. Aruncarea mingii de oină, cu pas încrucișat, la distanță; 2. Preluarea de jos cu două mâini.
Unitatea de învățare/tematică: Aruncarea mingii de oină; Volei

DE REȚINUT!!!!!

Atletismul, gimnastica, baschetul, fotbalul, handbalul etc. nu sunt teme; ștafetele, parcursurile aplicative și jocurile de mișcare nu sunt teme, ci mijloace sau modalități de realizare a unor teme; circuitul, izometria și intervalul nu sunt teme, ci procedee metodice de dezvoltare sau educare a unor calități motrice.

„Ca principale reguli de formulare a temelor de lecție reținem:
– pentru calități motrice, temele se formulează prin enunțarea formei de manifestare căreia ne adresăm. De exemplu: «viteza de reacție», «viteza de execuție», «forță în regim de rezistență», «coordonare oculo-manuală» etc.;
– pentru deprinderi motrice, tema va menționa:
 • procedeul tehnic sau structura tehnică ce urmează a fi predată în cadrul lecției: «aruncarea la poartă din săritură», «pasă cu două mâini de piept – alergare – prindere – oprire într-un timp – dribling – aruncare la coș din dribling» etc.;
 • acțiunea tactică: «dă și du-te», «demarcajul» etc.;
 • elementul de gimnastică acrobatică sau succesiunea de elemente: «podul de sus», «stând pe mâini – rostogolire» etc.;
 • săritura la aparate: «săritură cu rostogolire pe ladă», «săritură cu sprijin depărtat peste capră» etc.;
– în cazul temelor din atletism: dacă deprinderile sunt în faza de învățare, se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective. De exemplu, la alergarea de viteză putem avea ca temă «pasul accelerat de viteză» sau «startul de jos»; dacă această deprindere se află în stadiul de consolidare, tema de lecție va fi chiar proba respectivă: «alergarea de viteză».”
(DRAGNEA, A. (coord.), 2006. Educație fizică și sport – teorie și didactică. Editura FEST, București, p. 190)

O altă regulă de bază a metodicii educației fizice este programarea calității motrice viteză sau a capacității de coordonare ca primă temă și a rezistenței sau forței ca ultimă temă în cadrul lecției. Nu se programează în cadrul unei lecții două teme dedicate dezvoltării calităților motrice.

 

 

Bibliografie

1. Cârstea Gh. (1999), Metodica educației fizice școlare, București, A.N.E.F.S.
2. Dragnea, A. (coord.) (2006), Educație fizică și sport – teorie și didactică, Editura FEST, București.