Săriturile din gimnastica şcolară

 

               Săriturile din gimnastica şcolară

 

1. Săriturile – Prezentare generală

 

Săriturile prin natura lor “au o influenţă pozitivă asupra întregului organism: dezvoltă sistemul osteo-ligamentar, intensifică circulaţia şi respiraţia contribuind la îmbunătăţirea stării funcţionale a organismului în general”. (Adina Stroescu,1968).

Săriturile ocupă un loc important în programa şcolară deoarece prin conţinutul lor se asigură în mare măsură îndeplinirea obiectivelor educaţiei fizice. Deoarece în cadrul săriturilor elevii sunt puşi în faţa unor obstacole a căror depăşire implică un anumit risc, acest lucru contribuie cu siguranţă la educarea unor calităţi de voinţă cum sunt curajul, hotărârea, perseverenţa etc.

Prin varietatea lor, săriturile pot fi incluse în anumite părţi din structura lecţiei, cum ar fi cea de pregătire a organismului pentru efort (activarea marilor funcţii) sau în partea fundamentală.

În activitatea de educaţie fizică aparatele necesare efectuării săriturilor sunt următoarele:

- plasa elastică, trambulina elastică şi semielastică

- capră, ladă, cal

 

2. Clasificarea săriturilor

 

În lucrarea intitulată ” Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri ” (1996), autorul Fekete Janos realizează următoarea clasificare:

❖ Criterii de clasificare a săriturilor construite

➢ Din punct de vedere a elanului săriturile se clasifică în:

▪ Sărituri fără elan: în lungime, în înălţime, în adâncime

▪ Sărituri cu elan: oblic, perpendicular

➢ Din punct de vedere al bătăii săriturile se împart în:

▪ Sărituri cu bătaie pe un picior;

▪ Sărituri cu bătaie pe două picioare;

▪ Sărituri cu bătaie pe un picior şi aterizare pe două;

▪ Sărituri cu bătaie pe ambele picioare şi aterizare pe unul;

➢ După traiectoria centrului general de greutate:

▪ Sărituri în lungime;

▪ Sărituri în înălţime;

▪ Sărituri în adâncime;

➢ În funcţie de obstacolele şi aparatele peste care se execută săriturile:

▪ Sărituri peste banca de gimnastică;

▪ Sărituri peste capră, ladă, cal, masă de sărit;

▪ Sărituri peste obstacole vii: partener în culcat, sprijin culcat, sprijin pe genunchi, stând pe omoplaţi cu picioarele depărtate, stând pe cap cu picioarele depărtate, stând pe mâini cu picioarele depărtate.

➢ În funcţie de poziţia aparatului:

▪ Sărituri peste aparat în lungime sau lăţime;

➢ În funcţie de sprijinul mâinilor pe aparat:

▪ Sărituri cu sprijin succesiv;

▪ Sărituri cu sprijin simultan (sărituri directe şi cu răsturnare);

➢ În funcţie de numărul fazelor care intră în structura săriturii:

▪ Sărituri cu sprijin, propriu-zise (conţin toate fazele săriturilor);

▪ Sărituri pregătitoare (care conţin doar anumita faze);

▪ Sărituri diverse, pregătitoare pentru dezvoltare unor calităţi motrice;

➢ Săriturile cu sprijin propriu-zise la rândul lor se clasifică în:

▪ Sărituri directe

- cu sprijin plutitor;

- în sprijin depărtat;

- în sprijin ghemuit;

- în sprijin cu corpul îndoit;

- în sprijin cu corpul întins: cu întoarcere 180-360-540 grade în jurul axului longitudinal;

▪ Sărituri cu răsturnare

- înainte (cu întoarcere şi cu salt);

- lateral (cu întoarcere şi cu salt);

- înapoi (cu întoarcere şi cu salt);

 

În lucrarea intitulată “Săriturile în gimnastică”(1976), autorul N. Covaci, realizează o altă clasificare a săriturilor cu sprijin:

❖ Sărituri directe

➢ Sărituri cu picioarele depărtate

▪ Sărituri cu picioarele depărtate, fără întoarcere;

▪ Sărituri cu picioarele depărtate, cu întoarcere;

➢ Sărituri cu picioarele îndoite

▪ Sărituri cu picioarele îndoite, fără întoarcere;

▪ Sărituri cu picioarele îndoite, cu întoarcere;

➢ Sărituri cu corpul îndoit

▪ Sărituri cu corpul îndoit, fără întoarcere;

▪ Sărituri cu corpul îndoit, cu întoarcere;

➢ Sărituri cu corpul întins

▪ Sărituri cu corpul întins, fără întoarcere;

▪ Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere

- Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere în jurul axei longitudinale;

- Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere în jurul axei transversale;

- Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere în jurul ambelor axe (longitudinală şi transversală);

❖ Sărituri prin răsturnare

➢ Sărituri prin răsturnare, fără întoarcere în primul zbor

▪ Sărituri prin răsturnare, fără întoarcere în ambele zboruri;

▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în zborul al doilea

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în zborul al doilea;

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în zborul al doilea;

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axelor longitudinală şi transversală în zborul al doilea;

➢ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în primul zbor

✓ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor

▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor;

▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul oricărei axe în zborul al doilea

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în ambele zboruri;

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul axei transversale în zborul al doilea;

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul axei antero-posterioare în zborul al doilea;

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul axelor longitudinală şi transversală în zborul al doilea;

✓ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor

▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor;

▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor şi întoarcere în jurul oricărei axe în zborul al doilea

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor şi întoarcere în jurul axei longitudinale în zborul al doilea;

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în ambele zboruri,

- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor şi întoarcere în jurul axelor longitudinală şi transversală în zborul al doilea;

 

Stând pe cap din forţă - Element de gimnastică acrobatică statică cu caracter de forșă și echilibru.

 

                                                                        Stând pe cap din forţă

Descrierea elementului: presupune o tehnică de execuţie asemănătoare cu cea a stândului pe cap cu elan, dar în acest caz unghiul dintre picioare şi trunchi se menţine până când bazinul executantului ajunge la verticală, după care, prin ridicarea treptată a picioarelor, unghiul se deschide (fig. 1).

                                                                                       Fig. 1

                                                                       

Metodica procesului de învăţare:

· pe genunchi – fixarea poziţiei palmelor şi capului pe sol;

· sprijin ghemuit – trecere în stând pe cap temporar, cu picioarele ghemuite – revenire în poziţia de plecare;

· pe genunchi, sprijin pe cap şi palme – ridicarea bazinului, păşiri succesive,  spre înainte, pe vârful picioarelor până ce linia bazinului depăşeşte linia umerilor – ridicare lentă a picioarelor la verticală;

· pe genunchi, sprijin pe cap şi palme – ridicarea bazinului, balansul energic al unui picior spre verticală;  

· execuţia globală a elementului cu sprijin la perete;

· execuţia globală a elementului cu ajutorul unui partener;

· execuţia individuală a elementului;

· introducerea elementului în combinaţii simple.

Greşeli tipice:

· lipsa balansului piciorului liber – stând pe cap cu elan;

· elan exagerat cu piciorul liber;

· lipsa proiecţiei bazinului spre înainte, peste linia umerilor – stând pe cap din forţă;

· îndreptarea incompletă a corpului pe verticală; 

· repartizarea deficitară a sprijinului corpului pe mâini şi pe cap.

Ajutorul: se acordă din lateral, la nivelul gleznelor sau gambelor executantului.

Variante de stând pe cap: stând pe cap cu susţinerea picioarelor în semisfoară înainte / laterală; stând pe cap cu susţinerea picioarelor în sfoară înainte / laterală; stând pe cap cu trecere în rostogolire înainte;  stând pe cap cu trecere în stând pe mâini etc.

PROBĂ SCRISĂ EFS- EXAMENUL DE TITULARIZARE, PROFESORI 2026

 CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

21 iulie 2026

 

Probă scrisă EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

PROFESORI

Varianta 1

 

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

· Timpul de lucru efectiv este de patru ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Răspundeți, pe foaia de concurs, următoarelor cerințe: 15 puncte

a. Menționați un obiectiv cognitiv al educației fizice. ` 3 puncte

b. Precizați un factor de condiționare a capacităților coordinative. 3 puncte

c. Scrieți care ar trebui să fie, teoretic, suma procentelor densității motrice și densității pedagogice într-o lecție. 3 puncte

d. Menționați unul dintre avantajele stilului de predare direct. 3 puncte

e. Numiți etapele formării deprinderilor motrice în cadrul procesului instructiv-educativ din educație fizică. 3 puncte

2. Mijloacele educației fizice 15 puncte

a. Precizaţi ce tip de mijloc al educației fizice este exercițiul fizic. 2 puncte

b. Numiți două elemente ale conținutului exercițiului fizic. 4 puncte

c. Clasificați exercițiile fizice după caracterul succesiunii mișcărilor componente. 6 puncte

d. Numiți trei instalații utilizate ca aparatură de specialitate în lecția de educație fizică. 3 puncte

 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

 

1. Evidența în lecția de educație fizică 15 puncte

a. Precizați două condiții pe care trebuie să le îndeplinească evidența. 6 puncte

b. Scrieți două tipuri de date cuprinse în evidența preliminară. 4 puncte

c. Scrieți două tipuri de date cuprinse în evidența curentă. 4 puncte

d. Numiți un document de evidență la educație fizică. 1 punct

 

2. Viteza – calitate motrică de bază 15 puncte

a. Scrieți doi factori de tip muscular care condiționează viteza. 2 puncte

b. Scrieți doi factori de tip nervos care condiționează viteza. 4 puncte

c. Menționați două cerințe de care se ține cont în vederea dezvoltării vitezei în cadrul educației fizice.

4 puncte

d. Pentru viteza de reacție:

- precizați două elemente de care viteza de reacție este dependentă; 2 puncte

- numiți tipurile de reacții motrice; 2 puncte

- nominalizați un tip de stimul la care se poate manifesta viteza de reacție. 1 punct

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Scrieți patru exerciții fizice pentru dezvoltarea forței principalelor grupe musculare, aplicând procedeul în circuit. Veți urmări: 12 puncte

a. acţiunea motrică a fiecărui exercițiu; 4 puncte

b. dozarea fiecărui exercițiu și a pauzei după fiecare exercițiu; 4 puncte

c. eşalonarea metodică a exerciţiilor în cadrul circuitului. 4 puncte

2. Creați un complex pentru dezvoltare fizică armonioasă, format din opt exerciţii executate liber, urmărind: 18 puncte

a. descrierea fiecărui exerciţiu; 8 puncte

b. dozarea fiecărui exercițiu; 8 puncte

c. eşalonarea metodică a exerciţiilor în complexul creat. 2 puncte