EVALUAREA ÎN EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT - DIDACTICA

 

   

VIZIUNEA METODOLOGICĂ DE PREDARE A GIMNASTICII ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FZICĂ ȘI SPORT

                              FORMELE DE PREDARE ALE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

 

 

 

 GENERALITĂȚI

 

În sistemul de activitate, lecţia reprezintă forma de bază a organizării procesului instructiv-educativ. Ea prezintă următoarele caracteristici:cuprinde în mod obligatoriu toţi elevii unei clase, un colectiv relativ omogen; este condusă nemijlocit de către profesor;

are o durată stabilă (50 minute) şi se desfăşoară de două ori pe săptămână; conţinutul lecţiei este stabilit pe baza programei de educaţie fizică; lecţia este unitatea structurală de bază a procesului de învăţământ.

În afara lecţiei, în şcoală, gimnastica se mai poate practica şi sub alte forme:

gimnastica de înviorare (de dimineaţa); gimnastica în timpul pauzelor organizate;

minutul de gimnastică în timpul orelor de curs; gimnastica individuală executată acasă, după indicaţiile profesorului; antrenamentele de gimnastică în cadrul cercurilor sportive (ore de activităţi sportive).

În alcătuirea lecţiei de gimnastică (cu teme de gimnastică) se va ţine seama de vârsta, sexul şi gradul de pregătire fizică a colectivului (clasei).

În aplicarea exerciţiilor de gimnastică care intră în lecţie se va ţine cont de unele principii de bază: selecţionarea exerciţiilor; alternarea grupelor musculare; alternarea, repetarea şi variaţia exerciţiilor; localizarea şi gradarea efortului; pregătirea multilaterală şi execuţia corectă a mişcărilor.

 

 

Structura şi conţinutul lecţiei de gimnastică

 

Lecţia este structurată pe patru părţi principale, fiecare cuprinzând mai multe verigi (momente) şi anume:

- partea organizatorică; - partea fundamentală;

- partea pregătitoare; - partea de încheiere.

Împărţirea este făcută din punct de vedere metodologic, dar ea trebuie înţeleasă ca un tot unitar.

 

Partea organizatorică (2-3 minute) cuprinde prima verigă a lecţiei, în care se urmărşte: organizarea colectivului; verificarea prezenţei, ţinutei şi stării de sănătate; anunţarea temelor (atractiv, mobilizator); captarea atenţiei (prin exerciţii şi jocuri de atenţie); crearea unei stări emoţionale optime pentru desfăşurarea lecţiei.

Mijloace: exerciţii de front şi formaţii (aliniere, raport, întoarceri pe loc, jocuri ţi exerciţii de atenţie).

 

Partea pregătitoare (15 minute) cuprinde două verigi: pregătirea organismului pentru efort; influenţarea selectivă a aparatului locomotor şi dezvoltarea armonioasă.

Mijloace: exerciţii de front şi formaţii – acţiuni în deplasare; mers şi variante de mers, deplasare în figuri; alergare şi variante de alergare şi combinaţii ale acestora; jocuri de atenţie la semnale; formarea coloanelor de gimnastică şi desfăşurări de formaţii; deplasare cu desfaceri şi contopiri; exerciţii de dezvoltare fizică generală – liberă, cu partener, cu obiecte portative, cu aparate speciale.

Spre deosebire de alte lecţii de educaţie fizică, în partea pregătitoare a lecţiei de gimnastică, pe lângă realizarea încălzirii generale, aici se realizează şi însuşirea bazelor generale ale mişcării (direcţii, planuri, axe, amplitudine, ritm, tempo, mişcări selective, mişcări globale etc.).

 

Indicaţii metodice

 

- Exerciţiile de front şi formaţii contribuie la disciplinarea colectivului, crearea omogenităţii în execuţie;

- Exerciţiile de influenţare selectivă vor asigura o încălzire generală moderată a organismului pentru efortul din partea fundamentală a lecţiei;

- Exerciţiile vor corespunde nivelului de pregătire al elevilor si vor viza prelucrarea tuturor grupelor musculare şi a marilor articulaţii, în special acelea care vor fi solicitate cu precădere;

- Numărul exerciţiilor din complexele de încălzire se modifică în raport cu timpul de lucru şi cu locul de desfăşurare al lecţiei; dacă timpul este limitat, se va reduce fie numărul de exerciţii, fie numărul de repetări, iar dacă se lucrează în aer liber, se poate renunţa la exerciţiile de abdomen şi spate;

- Structura exerciţiilor din complexele de încălzire va fi simplă, pentru a fi uşor înţelese şi executate;

- Fiecare exerciţiu se va repeta de minimum patru ori;

- Fiecare complex se poate menţine un ciclu de lecţii, după care se poate schimba complet sau parţial.

- În această parte a lecţiei predarea exerciţiilor se poate face în mai multe feluri: exerciţiile se pot demonstra, descrie şi apoi se execută de către elevi împreună cu profesorul; predare simultană, adică demonstraţie, explicaţie şi execuţie în acelaşi timp, rar şi apoi în tempo.

- Se vor da indicaţii privind structura, amplitudinea, ritmul, încordarea musculară, scopul folosirii lor, în special la clasele mari. Numărătoarea se foloseşte pentru imprimarea tempoului corect şi a ritmului de execuţie.

- Se vor face corectări permanente, în special în privinţa ţinutei corecte.

- Jocurile dinamice se folosesc cu succes pentru cresterea bunei dispoziţii şi pentru captarea atenţiei, dar şi pentru o încălzire sumară a organismului.

 

Partea fundamentală (20-30 minute), aproximativ 65-70Î din timpul afectat lecţiei.

Cuprinde cinci verigi (4, 5, 6, 7, 8), în care se urmărşte:

- învăţarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (4);

- consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (5);

- perfecţionarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (6);

- evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (7);

- dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi specifice (8).

În partea fundamentală se rezolvă sarcinile lecţiei, se formează şi se perfecţionează deprinderile motrice de bază şi specifice gimnasticii.

- Mijloace: exerciţii utilitar-aplicative (mers, alergare, aruncare, sărituri, echilibru, târâre, căţărare, escaladare, transport de greutăţi, tracţiune şi împingere; exerciţii acrobatice (elemente statice şi dinamice prevăzute în programa şcolară la diferite clase); exerciţii la aparatele de gimnastică (la şcoli mai puţin); sărituri; exerciţii din gimnastica ritmică – sportivă; jocuri la aparate şi jocuri acrobatice; exerciţii speciale pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază (forţă, viteză, îndemânare, rezistenţă, detentă).

Ca şi celelalte lecţii de educaţie fizică, lecţia de gimnastică poate avea caracter de învăţare, repetare-perfecţionare, verificare, evaluare.

În general, lecţiile au un caracter mixt, deoarece odată cu învăţarea noilor exerciţii se urmăreşte repetarea altora sau verificarea cunoştinţelor.

 

Indicaţii metodice

 

- Se va ţine cont de locul de desfăşurare al lecţiei, de vârstă, sex, materiale existente în dotarea şcolii, ora lecţiei în orarul zilei, condiţiile igienice;

- Învăţarea noilor exerciţii se va face la începutul părţii fundamentale, când organismul are o pregătire optimă pentru efort, când elevii au capacitatea de a fi concentraţi şi atenţi. - Aici se plasează exerciţiile care cer o coordonare mai fină (echilibrul, exerciţiile de dezvoltare a diferitelor aspecte ale vitezei), exerciţiile de îndemânare ţi coordonare. Exerciţiile de rezistenţă şi de dezvoltare a forţei se plasează în finalul părţii fundamentale;

- Se va respecta principiul alternării efortului pe grupe musculare (exerciţiile din atârnat cu cele din sprijin; exerciţiile pentru braţe cu cele de trunchi şi picioare);

- Numărul temelor se stabileşte în funcţie de clasă (2-4 teme de gimnastică);

- Exerciţiile acrobatice se vor alterna cu săriturile;

- Jocurile dinamice folosite în partea fundamentală vor urmări dezvoltarea îndemânării, vitezei, forţei, rezistenţei, dar şi latura creativă;

- Este bine să se aleagă teme ce se pot realiza frontal, folosind la maximum materialele şi spaţiul de lucru;

- Este necesar să se corecteze permanent ţinuta în timpul exersării oricărei mişcări.

 

Partea de încheiere (5-8 minute)

Cuprinde veriga 9 şi 10. Se urmăreşte: liniştirea organismului după efort; analiza activităţii, aprecieri şi recomandări pentru activitatea viitoare; restabilirea ordinii în sală; notarea curentă.

Mijloace: exerciţii liniştitoare: variante de mers şi alergare uşoară cu mişcări de relaxare şi respiraţie; jocuri dinamice simple şi cunoscute; jocuri muzicale; exerciţii de corectare a ţinutei, executate individual, în perechi sau în grup.

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIA SELECTATĂ:

 

1. Daniel,T.,(2024)- Biblia Educației fizice și sportului - Metodologia de instruire în gimnastica acrobatică școlară. Editura Edudel Slatina.

 

 

 

TEHNOLOGIA SĂRITURILOR LA GIMNASTICĂ

                                                 

                                                    SĂRITURILOR PREVĂZUTE ÎN

PROGRAMA ŞCOLARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

GIMNAZIAL, LICEAL SI PROFESIONAL

 

METODA PREDARII SARITURILOR

In programa scolara de educatie fizica (valabila pentru perioada de tranzitie) din 1991 sunt prevazute:

1) sarituri simple de doua piciare fara sprijin,

2) sarituri cu sprijin,

3) sarituri prin rastogolire,  

4) sarituri combinate,

5) sarituri peste aparate, combinat.

In functie de dificultatea sariturii, dar si de varsta elevilor aceste sarituri sunt reprezentate pe cicluri de invatamant. Considerand ca sariturile prevazute la punctele 1 si 5 nu necesita o metoda speciala de invatare, vom aborda numai sariturile cu sprijin, sariturile prin rastogolire si sariturile peste aparate, combinat.

In metodica abordarii unei sarituri se recomanda urmatoarea ordine in invatare: aterizare; elanul (alergarea); saritura de pe un picior pe ambele pe trambulina si a bataii propriu zise; tehnica zborului (faza fara sprijin a sariturii): tehnica bataii cu mainile pe aparat.

Pentru invatarea unei aterizari sigure putem folosi urmatoarele exercitii: 

1) Stand facial la scara fixa apucat de o sipca la nivelul pieptului, bratele intinse: ridicarea pe varfuri si revenirea pe toata talpa (exercitiu pentru intarirea articulatiei gleznei)

2) Din aceasi pozitie, sarituri cu aterizare in pozitia ghemuit.

3) Luarea pozitiei corecte de aterizare si mentinerea ei 5 sec. Pozitia este semighemuit pe toata talpa cu calcaiele apropiate varfurile picioarelor si genunchii departati, spatele drept, bratele inainte, capul drept.

4) Saritura pe verticala cu aterizare in semighemuit pe varfuri cu trecerea rapida pe toata talpa in pozitia finala.

5) Acelasi exercitiu cu ochi inchisi.

6) Sarituri de pe diferite aparate de gimnastica (marind treptat inaltimea) si cu aterizarea la punct fix (un patrat cu laturile de 50*50 cm)

7) Saritura dreapta pe sol cu intoarcere de 180 grade spre stanga, apoi spre dreapta.

8) Rostogolirea inainte si saritura pe verticala dreapta.

9) Rostogolirea inainte si saritura cu intoarcere de 180 grade spre stanga apoi spre dreapta.

10) Rastogolirea inapoi si saritura dreapta

11) Acelasi exercitiu si saritura cu intoarcere de 180 grade spre stanga, apoi spre dreapta.

Pentru invatarea alergarii (elanului) se pot folosi urmatoarele exercitii :

1) Stand costal la scara fixa, apucat de sipca cu mana de aceeasi parte : balansari de picioare inainte, inapoi, lateral.

2) Fandarea inainte pe piciorul drept (stang): saritura cu schimbarea piciorului de fandare, bratele libere pe langa corp.

3) Stand facial la scara fixa ; piciorul drept sprijinit cu varful pe o sipca la nivelul bazinului: sarituri cu schimbarea pozitiei picioarelor.

4) Stand: imitarea miscarii specifice a bratelor in timpul alergarii.

5) Mers pe varfuri cu ridicarea accentuata a coapselor.

6) Culcat dorsal sau stand pe omoplati: imitarea miscarilor specifice a picioarelor din timpul alergarii, in tempo mediu si rapid. Se va da atentie amplitudinii miscarii picioarelor.

7) Mers pe varfuri cu ridicarea acentuata a coapselor, spatele va fi drept, cu usoara extensie in regiunea lombara.

8) Stand cu mainile sprijinite la scara fixa: alergare pe loc cu ridicarea accentuata a coapselor.

9) Alergare cu joc de glezna, urmarind intinderea completa a picorului de sprijin, din articulatia genunchiului.

10) Trecerea din mers in alergare lenta.

11) Alergare cu pas sarit, cu impingerea alternativa a picioarelor prin extensia puternica a coapselor si a gleznelor.

12) Alergare usoara cu atingerea sezutei cu calcaiele.

13) Alergare accelerata (cu lungimea preferata a pasilor).

14) Alergare pe semne marcate in linie dreapta.

15) Alergare cu pasire peste diferite obiecte (mingi medicinale) variind distanta dintre ele si viteza de alergare.

Pentru invatarea sariturii pe trambulina si bataie se pot folosi exercitiile :

1) Stand cu mainile sprijinite de sipca  scarii fixe : sarituri cu picioarele apropiate.

2) Sarituri din ghemuit in ghemuit, cu intinderea corpului pe verticala.

3) Sarituri pe ambele picioare cu indoirea genunchilor, cu o usoara deplasare inainte.

4) Sarituri cu picioarele intinse, cu usoara deplasare inainte (se va acorda atentie inpingerii numai din varfuri, cu minimum de indoire a genunchilor).

5) Sarituri cu aterizare de 4-5 saltele suprapuse.

6) Sarituri de pe ambele picioare, peste mai multe mingii medicinale asezate la distante egale.

7) Stand pe banca de gimnastica, saritura in adancime si saritura dreapta (pe verticala) prin impingere cu partea anterioara a gambelor si cu balansarea bratelor prin inainte sus.

8) Elan de 2-3 pasi, saritura cu bataie pe un picior si aterizare pe ambele picioare.

9) Pas, bataie pe un picior, balansarea celuilalt si saritura pe un plan ridicat (format din cateva saltele suprapuse).

10) Pas, saritura cu bataie scurta si energica pe ambele picioare, o data cu balansarea energica a bratelor ca la saritura pe trambulina si aterizare pe cateva saltele suprapuse.

11) Alergare 2-3 pasi, balansarea unui picior si impingerea celuilalt, saritura pe ambele picioare pe un plan ridicat si in continuare saritura dreapta pe verticala.

12) Rastogolire inainte, din saritura de pe loc, pe saltele suprapuse.

13) Acelasi exercitiu, cu 5 pasi de elan, cu accent pe bataia picioarelor.

14) De pe un plan ridicat: saritura pe trambulina elastica (semielastica) si in continuare rastogolire lunga pe mai multe saltele suprapuse.

 

 

Pentru invatarea bataii cu mainile pe aparat se pot folosi urmatoarele exercitii:  

1. Din sprijin culcat inainte: flotari.

2. Stand facial la scara fixa, la distanta de 1 m, bratele intinse sprijinite pe sipca (sau pe perete): impingeri rapide cu articulatia pumnilor si a palmelor pana in sprijin pe varfurile degetelor.

3. Impingerea brusca a unei mingii medicinala asezate pe capra (coatele intinse).

4. Stand facial la capra: lovirea puternica a palmelor de capra cu deplasarea acesteia din loc.

5. Stand cu fata la perete la distanta de 1 m: caderea cu corpul intins in sprijin de acesta, impingere rapida la perete si revenirea la pozitia initiala.

6. sprijin culcat facial : impingerea concomitenta cu mainile si cu picioarele si trecerea in sprijin ghemuit.

 

 

  Saritura cu sprijin departat peste capra 

    -se executa fara sprijin plutitor.

Exercitiile care duc la invatarea acestei sarituri sunt:

1. sprijin ghemuit: saritura dreapta (pe verticala) cu departarea picioarelor si aterizarea corecta in stand.

2. stand cu mainile sprijinite pe aparat (capra): saritura cu indoire si intinderea corpului in articulatiile coxofemurale, cu departarea picioarelor. In momentul departarii picioarelor la maximum, bazinul se ridica la nivelul umerilor.

3. saritura cu extensie, cu deplasarea picioarelor, executata de pe capra cu inaltimea de 50-80 cm.

4.  alergare 2-3 pasi, saritura in sprijin ghemuit de aparat si coborare cu departarea picioarelor si extensia corpului.

5. din stand, saritura pe verticala cu departare si apropierea picioarelor.

6. alergare 3-4 pasi, saritura in sprijin pe genunchi pe capra si prin balansarea bratelor coborarea si deplasarea si intinderea picioarelor .

7. sprijin gemuit pe lada : saritura cu picioarele departate peste capra asezata in fata.

8. alergarea, 5-7 pasi, saritura departata peste capra cu inaltime mica.

9. aceeasi saritura cu deplasarea trambulinei si inaltarea treptata a aparatului.

Ajutorul se da stand in fata aparatului de gimnastica.

Greseli care pot sa apara:

- bataia pe trambulina se face cu genunchi indoiti;

- se indoaie bratele in momentul contactului cu aparatul, anuland posibilitatea de impingere in aparat cu mainile ;

- nu se indoaie genunchii la aterizare, ceea ce duce la o aterizare pe calcaie si tot odata dura.

 

Saritura departata peste lada in lungime

Pentru aceasta saritura sunt valabile toate exercitiile la saritura departata peste capra. De mentionat ca aceasta saritura departata peste lada se realizeaza cu sprijin plutitor, acesta realizand numai atunci cand sunt picioarele apropiate pana la contactul mainilor cu aparatul.

Exercitiile necesare pentru a invata aceasta saritura:

- saritura cu picioarele departate peste capra cu bataie pe trambulina semielastica;

- aceeasi saritura, cu trambulina asezata la 1 m. 

- aceeasi saritura tinand o sfoara intinsa inaintea caprei, cu 10-15 cm mai sus de limita superioara a aparatului;

- alergare 5-7 pasi, saritura cu picioarele departate, peste lada asezata in lungime si acoperita cu saltea, cu bataie pe trambulina elastica;

- alergare 7-9 pasi, saritura cu picioarele departate, peste lada asezata in lungime, cu bataia mainilor pe capatul departat al barii.

Greseli ce pot sa apara, in afara celor enuntate la saritura departata peste capra:

- departarea picioarelor inainte de a lua contactul mainilor cu aparatul;

- lipsa zborul II, datorita datorata impulsului slab a mainilor.

 

 

 

Saritura pritre brate ghemuit peste capra (lada)

1. sprijin ghemuit: ridicarea rapida in stand cu bratele sus cu trecere in pozitia finala de aterizare si revenirea in stand.

2. sprijin culcat facial; impingerea cu picioarele, trecerea in sprijin ghemuit si revenit.

3. sprijin culcat facial; impingere cu picioarele, trecerea in sprijin ghemuit si ridicarea in stand cu  bratele lateral- sus

4. sprijin culcat facial: impingerea simultana cu mainile si picioarele si trecerea in ghemuit cu bratele intinse inainte.

5. stand facial la scara fixa cu bratele intinse, apucat de o sipca la nivelul umerilor: saritura pe loc cu ridicarea genunchilor la piept.

6. saritura in adancime. De pe diferite aparate (50-80cm).

7. urcarea in sprijin ghemuit pe capra asezata in latime si fara oprire coborare prin extensie (inaltime  1m )

8. elan de 3 m, urcare in sprijin ghemuit pe capra si fara oprire, coborare cu indoirea si intinderea picioarelor

9. alergare 5-7 pasi si saritura cu ghemuire peste capra asezata in latime.

In cadrul sariturilor prin rastogolire se distinge saritura prin rastogolire inainte cu picioarele intinse.

Exercitii care duc la invatarea acestei sarituri :

1. rastogolirea inainte ghemuit la saltea de gimnastica.

2. rostogolire inainte cu picioarele intinse si apropiate la saltea de gimnastica

3. rostogolire lunga la saltea de gimnastica

4. stand in fata lazi (asezata longitudinal) cu mainile pe lada, sarituri repetate pe trambulina semielastica, cu ridicarea spatelui.

5. acelasi exercitiu, dar cu trecere in rastogolire ghemuita pe lada cu ajutor.

6. alergare 3-5 pasi, saritura cu rastogolire inainte cu picioarele indoite la lada de gimnastica (3-4) cutii.

7. acelasi exercitiu dar rastogolirea se executa cu picioarele intinse (3-4) cutii.

8. acelasi exercitiu, dar saritura se executa la inaltimea corespunzatoare pentru proba de control.

Ajutorul se da din lateral

 

Saritura cu sprijin departat, pe lada (asezata transversal), trecerea in schimb ghemuit, urmata de coborarea prin saritura dreapta.

Exercitiile ce duc la invatarea acestei sarituri :

1. saritura departata peste capra

2. din stand departat, cu mainile pe sol, trecerea in sprijin ghemuit, urmata de desprindere cu saritura dreapta .

3. din 3-5 pasi de alergare, bataie pe trambulina semielastica si trecere in departat pe lada (inaltime mica).

4. din 3-5 pasi de alergare saritura in ghemuit pe lada (inaltime mica) asezata transversal, formata de saritura dreapta si aterizare.

5. cu 5-7 pasi de alergare, executia integrala a sarituri la lada de gimnastica (inaltime mica)

6. acelasi exercitiu dar lada de gimnastica are inaltimea prevazuta pentru proba de control

 

Saritura in sprijin ghemuit pe lada (asezata transvesal) si coborarea prin saritura dreapta sau cu intoarcere de 180grade.

1. saritura in sprijin ghemuit pe lada si desprindere prin saritura dreapta (inaltime mica) si aterizare.

2. din sprijin ghemuit pe cal, desprinderea pe verticala cu intoarcere 90 grade, 180 grade.

3. saritura in sprijin ghemuit pe lada (elan 3-5 pasi), desprinderea prin saritura cu o intoarcere de 90 grade (lada la inaltime mica).

4. acelasi exercitiu cu intoarcere la 180 grade

5. marind inaltimea aparatului, saritura respectiva cu intoarcere 180 grade

6. saritura respectiva dupa cerintele impuse de proba de control

 

Saritura in sprijin ghemuit pe capatul apropiat al lazi de gimnastica (transversal) si rastogolire inainte.

1. din culcat facial, trecerea in sprijin ghemuit si revenire.

2. rostogolire inainte in ghemuit la saltea.

3. din culcat facial, trecerea in sprijin ghemuit si rastogolire inainte ghemuit la saltea

4. pn fata lazii de gimnastica (asezata transversal) saritura pe trambulina semielastica, cu ridicarea spatelui.

5. din 3-5 pasi de alergare bataie pe trambulina si trecerea cu sprijin ghemuit pe capatul apropiat al lazii.

6. din stand ghemuit pe capatul apropiat al lazii, rostogolirea inainte in ghemuit (lada asezata transversal, inaltime mica). Ajutorul se da din lateral

7. din 3-5 pasi de alergare, executarea completa a sariturii la lada (inaltime mica)

8. din 5-7 pasi de alergare, saritura in sprijin ghemuit (pe capatul apropiat al lazii) rostogolirea inainte la nivelul cerintelor impuse de proba de control.

 

 

Tinand cont de faptul ca in scolile generale si in licee, conditiile materiale sunt diferite, profesorii de educatie fizica trebuie sa-si dozeze exercitiile prezentate pe parcursul lucrarii, realizand algoritmi cu care sa actioneze in invatarea elementelor propuse.  

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIA SELECTATĂ:

 

1. Daniel,T.,(2024)- Biblia Educației fizice și sportului - Metodologia de instruire în gimnastica acrobatică școlară. Editura Edudel Slatina.