PROBA ATLETICĂ -ARUNCAREA MINGII DE OINĂ (ÎN ȘCOALA)- METODICĂ .

 

Această probă atletică-proba de aruncare, are un mecanism original (fazele care se succed ) , dar are și un mecanism de învățare  în procesul de predare-învățare-evaluare.

Profesorul v-a ține cont de acest mecanism de învățare(de fazele care se succed ) în procesul instructiv-educativ. Mai jos voi expune atât descrierea tehnică a acestei probe cât și cele două mecanisme cu altgoritmul specific (fazele care se succed și ordinea lor) :

Descrierea tehnică

Aruncarea mingii de oină (fig. nr. 13) reprezintă, practic, exerciţiul principal ce contribuie la însuşirea mecanismului de bază în aruncarea suliţei. Acest exerciţiu este practicat şi ca probă atletică în cadrul concursurilor de probe combinate, la campionatele şi concursurile naţionale ale copiilor II (triatlon la vârsta de 10-11 ani), ale copiilor I (tetratlon la vârsta de 12-13 ani), dar şi în cadrul tetratloanelor şcolare (pe echipe) ale elevilor de până la 14 ani.

                                                                             Figura nr. 13

 

Aruncarea mingii de oină se compune din următoarele faze: priza şi purtarea mingii, elanul şi efortul final.

Realizarea prizei pe mingea de oină constă în apucarea mingii, cu degetele mâinii uşor depărtate, fără să fie strânsă. Braţul cu mingea, cu cotul îndoit şi orientat pe direcţia de aruncare plasează mingea deasupra umărului cu mâna la nivelul urechii. Poziţia de plecare constă într-o poziţie de stând depărtat antero-posterior cu faţa spre zona de recepţie, cu greutatea egal repartizată pe ambele tălpi sau pe piciorul din faţă. Aruncătorul ocupă o poziţie ce-i permite o concentrare a atenţiei pe finalul exploziv al mişcării de azvârlire.

Faza de elan constă într-o deplasare de 7-8 paşi de alergare, urmată de un pas încrucişat (fig. nr. 13 b) concomitent cu răsucirea trunchiului spre înapoi, cu ducerea braţului de aruncare înapoi pe aceeaşi linie, cu umerii şi înclinarea trunchiului înapoi, terminând cu un blocaj pe piciorul opus (fig. nr. 13 e) braţului de aruncare.

Efortul final presupune realizarea unei mişcări de răsucire- extensie a trunchiului cu deplasare spre direcţia de aruncare şi de tracţiune a braţului spre înainte sus cu cotul îndoit. Se termină cu o mişcare de întindere a antebraţului pe braţ şi o biciuire din articulaţia pumnului cu eliberarea mingii (fig. nr. 13 f).

Insuşirea aruncării mingii de oină se realizează după însuşirea mecanismului de bază a mişcării cu ajutorul exercitiiior prezentate (la şcoala săriturii) în două etape:

· etapa însuşirii aruncării de pe loc;

· etapa însuşirii aruncării cu elan.

însuşirea aruncării mingii de oină de pe loc necesită un spaţiu suficient de mare (30-60 m lungime şi 15 - 20 m lăţime) şi mingi de oină, într-un număr care să permită realizarea cât mai multor repetări. Se folosesc următoarele exerciţii:

1. apucarea mingii de oină cu degetele, aruncarea ei în sus şi prinderea ei, cu corectarea modalităţii de prindere;

2. din stând depărtat lateral, cu faţa pe direcţia de aruncare, azvârlirea mingii de oină după o uşoară răsucire a trunchiului şi o întindere a braţului spre înapoi;

3. acelaşi exerciţiu (nr.2), cu sarcina de a urmări mişcarea de biciuire a antebraţului;

4. acelaşi exerciţiu (nr.2), cu sarcina de a arunca cât mai departe;

5. din stând depărtat sagital, cu faţa pe direcţia de aruncare, azvârlirea mingii de oină cu urmărirea mişcării de ducere spre înapoi şi de întindere a braţului;

6. acelaşi exerciţiu (nr.5), cu sarcina de a îndoi uşor genunchii şi de a răsuci trunchiul spre înapoi;

7. din stând depărtat, cu partea neîndemânatică pe direcţia de aruncare, ducerea braţului înapoi cu deschiderea cotului, urmată de răsucirea cu deplasarea trunchiului şi tracţiunea braţului spre direcţia de aruncare, cu cotul îndoit, şi biciuirea antebraţului cu eliberarea mingii;

8. aceste exerciţii se pot executa şi sub formă de întrecere.
Pentru însuşirea aruncării cu elan se folosesc următoarele exerciţii:

1. din stând se execută pas cu piciorul opus braţului de aruncare şi azvârlirea mingii;

2. din stând se execută pas încrucişat cu piciorul de aceeaşi parte cu braţul de aruncare şi ducerea braţului aruncător înapoi, pas cu piciorul opus braţului de aruncare şi azvârlirea mingii;

din stând se execută pas cu piciorul opus braţului de aruncare, pas încrucişat cu piciorul de aceeaşi parte cu braţul de aruncare şi ducerea braţului aruncător înapoi, pas cu piciorul opus braţului de aruncare, blocaj şi azvârlirea mingii;

4. se execută 3 paşi de mers, pas încrucişat cu piciorul de aceeaşi parte cu braţul de aruncare şi ducerea braţului aruncător înapoi, pas cu piciorul opus braţului de aruncare, blocaj şi azvârlirea mingii;

5. se execută 5 paşi de joc de gleznă sau alergare uşoară, pas încrucişat cu piciorul de aceeaşi parte cu braţul de aruncare şi ducerea braţului aruncător înapoi, pas cu piciorul opus braţului de aruncare şi azvârlirea mingii;

6. se execută alergare uşoară până la o linie de control (trasată pe sol), pas cu piciorul opus braţului de aruncare, pas încrucişat cu piciorul de aceeaşi parte cu braţul de aruncare şi ducerea braţului aruncător înapoi, pas cu piciorul opus braţului de aruncare şi azvârlirea mingii. Nu se acceptă depăşirea liniei de aruncare care separă pista de elan de terenul de recepţie;

7. se execută aruncarea mingii de oină, la distanţă, cu elan complet de 10-15 paşi;

8. se execută aruncarea mingii de oină într-un perete cu prinderea lui în momentul ricoşării;

9. se execută aruncarea mingii de oină cu elan complet, cu întrecere.

Exerciţiile prezentate anterior, care asigură însuşirea aruncări cu elan, se vor executa la început cu mâna liberă şi după aceea cu mingea de oină.

Greşeli frecvente

• Braţul aruncător nu se duce înapoi pe pasul încrucişat.

• Alergarea din elan se face pe călcâie sau pe toată talpa.

• Cotul nu trece pe deasupra umărului în momentul aruncării.

• Mingea nu se eliberează în momentul potrivit pe o traiectorie oblică.

• Ritmul  paşilor pe  elan  este întrerupt,   adică  aruncătorul  se opreşte înainte de începerea efortului final.

Indicaţii metodice

• Pasul încrucişat de aruncare să se execute cât mai razant.

Biciuirea din încheietura mâinii să fie evidentă.

• Elanul să se desfăşoare la început lent şi din ce în ce mai rapid.

• Eliberarea mingii să se facă în viteză cât mai  mare şi pe deasupra umărului.

Numărul de repetări

Se repetă de 10-15 ori. La începători se lucrează pe perechi aşezaţi la distanţe mici, de 10-15 m. Distanţele între coechipieri cresc în funcţie de creşterea valorii aruncării.

                                                                                                         Prof. Tulea Daniel

 

 

EDUCATIA FIZICA IN DEZVOLTAREA MOTRICA A COPILULUI PRESCOLAR

 

 

MOTTO:

   « Cine spune joc, spune totodată efort si libertate, iar o educaţie prin joc trebuie sa fie o sursa atât de efort fizic, cat si de bucurie morala .»

JEAN CHATEAU

 

Perioada de creştere a copilului este socotita o perioada care solicita o mare atenţie din partea educatoarei, a cadrelor medicale si a părinţilor.

In cazul in care climatul educaţional din familie nu este favorabil, grădiniţa este instituţia in care copilul poate sa-si satisfacă dorinţa de mişcare, locul unde se realizează compensarea necesara dezvoltării fizice a copilului. Frecventând grădiniţa copilul este controlat sub toate aspectele dezvoltării si creşterii lui . Exerciţiul fizic are la orice vârsta, dar mai ales in perioada de creştere, un puternic rol educativ. Prin efectuarea repetata a unui exerciţiu se ajunge sa stăpâneasca perfect o anumita mişcare, se elimina mişcările necontrolate si se stăpânesc cele necoordonate. Executând regulat exerciţii fizice corespunzătoare vârstei, copiii isi perfecţionează o serie de deprinderi motrice aplicative necesare in viata, ca: mersul, alergarea, săritura, echilibrul, catararea, aruncarea si prinderea, isi formează o ţinuta corecta a corpului in toate poziţiile.

Deprinderile motrice au un caracter deosebit, deoarece pot fi transferate si utilizate cu eficienta in toate activităţile specific umane care conţin o componenta motrica. Deprinderile motrice sunt in concordanta cu particularităţile anatomo-fiziologice specifice organismului uman. Nu sunt înnăscute, sunt acte motrice invatate in procesul pedagogic. Ele pot fi transferate in activitatea sociala a omului, ajutându-l sa se adapteze la condiţiile noi ce survin in activitatea sa. Deprinderile motrice au o mare accesibilitate si polivalenta funcţionala. Privite din punct de vedere metodic se caracterizează prin accesibilitate, raportata la baza materiala (sala, mediu natural), adaptare de pregătire a copiilor si dozarea corecta a efortului (mic, mediu, mare), stare emoţionala declanşata de exersarea deprinderilor motrice ( apropiere de practica sociala) . de asemenea ele sunt componente ale conduitei voluntare a omului, modalitati de comportament motric invatat. Totodată ele creează stări emoţionale pozitive. Jocurile didactice propuse pentru exersarea deprinderilor motrice creează copiilor stări emoţionale pozitive, deoarece sunt aplicate la condiţii mereu schimbătoare si se perfecţionează ca urmare a legăturilor noi si complexe, care se stabilesc intre ele si datorita relaţiilor de condiţionare ce pot favoriza transferul pozitiv intre cunoştinţe, priceperi, deprinderi si calitati motrice. La intrarea in grădiniţa bagajul de deprinderi motrice al copilului este redus, insa pe parcursul activităţilor de educaţie fizica acesta se va imbogati, deoarece jocul il ajuta sa-si controleze pornirile si sentimentele. Il ajuta in invatarea de a accepta si de a trai după anumite reguli si norme. Prin joc copilul are posibilitatea de a fi mai degrabă un iniţiator in propria sa lume decât o persoana manipulata si disciplinata. Pornind de la premisa ca jocul il ajuta sa-si cunoască corpul si sa-si coordoneze mişcările, voi enumera câteva jocuri pe care mi le-am propus sa le desfăşor la grupa mijlocie pe parcursul acestui an şcolar. Metionez ca unele dintre ele le-am desfăşurat , iar altele ramane sa le parcurg pe perioada anului şcolar conform planificării si programei activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii.

Jocuri pentru exersarea mersului: ”Mergeţi ca mine” „Mergeţi si faceţi ce fac eu” „Trenul” „Strada” etc.

Jocuri pentru exersarea alergării:”Puişorii aleargă la cloşca” „Pisica si şoriceii” „Caută perechea” „Stopul” etc.

Jocuri pentru exersarea săriturii : „Sari minge” „Vanatorul si ciorile” „Broscuţele pe lac” „Şotron” etc.

Jocuri pentru exersarea mersului in echilibru: „Ne plimbam in parc” „ Trenul trece pe pod” etc.

Jocuri pentru exersarea tararii : „Suntem pisicuţe” „Oile si lupii”

Jocuri pentru exersarea deprinderii de aruncare - prindere: „Concursul cangurilor” etc.

Prin aceste jocuri voi contribui la creşterea capacitaţii fizice si intelectuale a copiilor, la dezvoltarea lor armonioasa, deoarece stimularea practicării activităţii fizice este un obiectiv prioritar. Iar succesul in atingerea sa este o garanţie pentru sănătatea viitoare.

Exista multe cercetări referitoare la activităţile de educaţie fizica din grădiniţa, astfel: in Franţa 5 ore de activitate motrica este timpul saptamanal dedicat educaţiei fizice din grădiniţa; Piaget a demonstrat ca exista un raport intre motricitate si inteligenta; Seefeldt a evidenţiat faptul ca deprinderile se sprijină reciproc; după Kemper, trebuie ca in grădiniţe, activităţile cu miscari care necesita o coordonare motrica a tuturor segmentelor corpului sa fie plasate pe primul loc pentru a compensa eventualele dezavantaje ale mediului.

Inevitabil ne punem întrebarea: „Pana la ce punct pot fi solicitaţi copiii?” , dar răspunsul vine din partea lor, daca sunt lăsaţi liberi sa se joace intr-o zi de vacanta, pe un teren amenajat. Astfel se va confirma afirmaţia: „copilul este un atlet dotat cu o mare energie” (Van Aaken). Interesul copiilor pentru mişcare, in general, si jocuri si exerciţii in special, este foarte mare la vârsta preşcolara. Aceasta are la baza motivaţii de ordin fiziologic, fapt pentru care orice diminuare sau limitare a activităţii motrice are repercusiuni asupra funcţiilor organismului.

In concluzie, la vârsta preşcolara, o ora de activitate motrica pe zi, constituie minimum indispensabil. Vor fi dezvoltate mai ales deprinderile motrice ale aşa-zisei motricitati mari, dar nu trebuie sa se uite importanta calităţilor motrice, in special a rezistentei. Aceasta practica ajuta la dezvoltarea psihica si la stabilizarea sa, constituind o baza destinata sa ramana toata viata, ca o apărare contra bolilor civilizaţiei noastre, dintre care in prim plan sunt cele produse de lipsa de mişcare.

                                                                                                    Prof. Tulea Daniel

 

 

 

PROCES-VERBAL PT PROTECȚIA ,SECURITATEA ÎN MUNCĂ CÂT ȘI PENTRU PREVENIREA IMBOLNĂVIRII CU COVID-19 ÎN EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

                                                                                                                                                             

   Aviz de conformitate

          Director:  

Unitate școlară: ______________________________                                                                                                                                                                                                                                                                                                             Județul: ……………..                                                                                                                                                                       Anul școlar : …………… 

 

PROCES-VERBAL

 

         Încheiat astăzi_____________ între prof. ___________________________şi elevii claselei____________cu ocazia prelucrării şi luării la cunoştinţă a „Regulilor de protecţie a muncii şi de prevenire a accidentelor la orele de educaţie fizică şi activităţi sportive ;Regulilor de protecție prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul sars-cov-2. ”.

În conformitate cu:

· Legea  nr. 319 din 2006 privind protecţia şi securitatea muncii;

· Legea nr. 69/2000, legea educatiei fizice si sportului, cu modificările şi completările ulterioare – art. 54, art.55;

· Normele tehnice privind controlul medical al sportivilor publicate în Monitorul Oficial nr. 327 / 14.05.2003, elevii îşi vor desfăşura activitatea de educaţie fizică şi sportivă organizată, respectând OBLIGATORIU următoarele reguli:

· Normele privind instruirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pendemiei COVID-19;

· Ordinul nr. 5487/1494 din 2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV-2.

1) Prezentarea la începutul anului şcolar a avizului medical “CLINIC SANATOS” – apt pentru activităţile de educaţie fizică şi sport;

2) Elevii inapţi medical vor prezenta profesorului la începutul cursurilor adeverinţa medicală pentru luarea în evidenţă; ei vor fi obligatoriu prezenţi la ore (cu încălţări adecvate pentru sală) şi pot lucra, în funcţie de afecţiuni, în mod individualizat, sau li se repartizează efectuarea unor teme cu caracter teoretic şi/sau organizatoric (înregistrarea rezultatelor la probe etc);

3) Scutirile medicale de educaţie fizică nu pot fi eliberate retroactiv, ele fiind valabile din ziua acordării lor;

4) Elevii inapţi ocazional vor anunţa profesorul care va decide modalitatea de rezolvare a situaţiei;

5) Participarea la lecţii  se face numai în echipament corespunzător, adaptat  condiţiilor de vreme şi locului (în sală numai cu încălţări foarte curate);

6) Elevul va informa profesorul dacă în timpul lecţiei suferă accidente sau se află în dificultate să continue efortul;

7)  Elevii vor lucra numai exerciţiile indicate de profesor, vor respecta cu stricteţe comenzile şi indicaţiile acestuia, astfel încât să se autoprotejeze şi să nu pună în pericol pe ceilalţi colegi;

8) Elevii vor fi atenţi la modul de deplasare în timpul exersării (vor păstra distanţa dintre ei şi vor avea şireturile permanent legate);

9) Se interzice purtarea unor accesorii (ceas, brăţări, inele, cercei mari, lănţişoare), unghii mari şi neîngrijite, mestecatul de gumă, folosirea telefonului mobil, jocurilor electronice, aparatelor foto sau camere video;

10) Este strict interzis: fotografierea,  filmarea, înregistrarea activităţii fără acordul profesorului;

11) Vor aduce la cunoştinţa cadrului didactic dacă observă că instalaţiile, aparatele şi materialele sportive nu prezintă siguranţă şi pot produce accidente;

12) Este interzisă participarea la ore /activităţi sportive sub influenţa alcoolului / drogurilor etc;

13) Pentru exerciţiile de gimnastică şi atletism (aruncări) elevii vor respecta cu stricteţe lucrul numai la comandă ;

14) Agăţarea şi balansarea la porţile de jocuri sportive / panouri de baschet sunt strict interzise; încărcătura cu greutăţi la aparatele de forţă se face numai cu consultarea cadrului didactic;

15) Este interzisă intervenţia elevilor la comutatoare, prize, tablouri electrice, calorifere şi instalaţiilor de apă;

16) Fără consimţământul cadrului didactic elevii nu vor părăsi niciodată spaţiul de lucru;

17) După eforturi prelungite sau intense elevii nu au voie să bea apă rece; le este permisă rehidratarea în timpul orei cu apă plată/ ceai/ sucuri naturale pregătite de acasă;

18) În cazul deplasării la alte baze sportive, se respectă strict programul comun şi regulile de circulaţie;

19) Se interzice învoirea de la ore pentru rezolvare unor probleme personale (excepţii pentru cazuri bine motivate);

20) Elevii vor manifesta grijă pentru păstrarea curăţeniei în sala de sport şi pe baza sportivă;

21) Elevii vor proteja mobilierul din vestiare, nu vor deteriora aparatele, instalaţiile sportive şi mingile; stricăciunile se recuperează de la cel în cauză sau, dacă nu este depistat, de la toţi elevii clasei;

22) Expectorarea fluidelor (suiparea) este interzisă cu desăvârşire în sală / bază sportivă;

23) Elevul este obligat să cunoască configuraţia sălii şi să ştie să se orienteze spre uşile de evacuare în situaţii deosebite (incedii/cutrenumre);

24) Igiena personală în timpul orei şi imediat după treminarea acesteia este o măsură elementară de educaţie şi dă sănătate şi trebuie rezolvată de fiecare  elev (trusă personală: prosop, săpun, tricou de schimb);

25) Fiecare elev are obligativitatea să efectueze periodic controlul medical şi să comunice profesorului rezultatul.

26) Elevi vor păstra distanța de cel puțin 1.5 m între ei pe tot parcursul lecției de sport;

27) Elevi sunt obligați să se dezinfecteze atunci cînd intră în sala de sport, pe terenul de sport, deasemenea elevii se vor dezinfecta și când vor părăsi sala de sport/terenul de sport;

28) Elevii ,pe tot parcursul activității de educație fizică să nu își atingă fața, gura, nasul, ochii cu mâinile neigienizate.

 

ÎN CAZ DE NERESPECTARE A REGULILOR, ELEVII POT FI SANCŢIONAŢI CONFORM PREVEDERILOR DIN REGULAMENTUL ŞCOLAR.

 

Notă: La prezentul proces-verbal, se anexează listele nominale pe clase cu semnăturile de luare la cunoştinţă.

 

 

 

 

TABEL NOMINAL

 

 

Cuprinzând elevii clasei___________ care au luat la cunoștință de prevederile procesului – verbal

de protecția muncii, prelucrat în fața clasei la data de ________________ .

 

Nr. crt.	NUMELE ȘI PRENUMELE	Semnătura elevului	Semnătura părintelui
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.

 

 

 

 Prof.  TULEA DANIEL