duminică, 10 august 2025

VIZIUNEA METODOLOGICĂ DE PREDARE A GIMNASTICII ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FZICĂ ȘI SPORT



                              FORMELE DE PREDARE ALE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

 

 

 

 GENERALITĂȚI

 

În sistemul de activitate, lecţia reprezintă forma de bază a organizării procesului instructiv-educativ. Ea prezintă următoarele caracteristici:cuprinde în mod obligatoriu toţi elevii unei clase, un colectiv relativ omogen; este condusă nemijlocit de către profesor;

are o durată stabilă (50 minute) şi se desfăşoară de două ori pe săptămână; conţinutul lecţiei este stabilit pe baza programei de educaţie fizică; lecţia este unitatea structurală de bază a procesului de învăţământ.

În afara lecţiei, în şcoală, gimnastica se mai poate practica şi sub alte forme:

gimnastica de înviorare (de dimineaţa); gimnastica în timpul pauzelor organizate;

minutul de gimnastică în timpul orelor de curs; gimnastica individuală executată acasă, după indicaţiile profesorului; antrenamentele de gimnastică în cadrul cercurilor sportive (ore de activităţi sportive).

În alcătuirea lecţiei de gimnastică (cu teme de gimnastică) se va ţine seama de vârsta, sexul şi gradul de pregătire fizică a colectivului (clasei).

În aplicarea exerciţiilor de gimnastică care intră în lecţie se va ţine cont de unele principii de bază: selecţionarea exerciţiilor; alternarea grupelor musculare; alternarea, repetarea şi variaţia exerciţiilor; localizarea şi gradarea efortului; pregătirea multilaterală şi execuţia corectă a mişcărilor.

 

 

Structura şi conţinutul lecţiei de gimnastică

 

Lecţia este structurată pe patru părţi principale, fiecare cuprinzând mai multe verigi (momente) şi anume:

- partea organizatorică; - partea fundamentală;

- partea pregătitoare; - partea de încheiere.

Împărţirea este făcută din punct de vedere metodologic, dar ea trebuie înţeleasă ca un tot unitar.

 

Partea organizatorică (2-3 minute) cuprinde prima verigă a lecţiei, în care se urmărşte: organizarea colectivului; verificarea prezenţei, ţinutei şi stării de sănătate; anunţarea temelor (atractiv, mobilizator); captarea atenţiei (prin exerciţii şi jocuri de atenţie); crearea unei stări emoţionale optime pentru desfăşurarea lecţiei.

Mijloace: exerciţii de front şi formaţii (aliniere, raport, întoarceri pe loc, jocuri ţi exerciţii de atenţie).

 

Partea pregătitoare (15 minute) cuprinde două verigi: pregătirea organismului pentru efort; influenţarea selectivă a aparatului locomotor şi dezvoltarea armonioasă.

Mijloace: exerciţii de front şi formaţii – acţiuni în deplasare; mers şi variante de mers, deplasare în figuri; alergare şi variante de alergare şi combinaţii ale acestora; jocuri de atenţie la semnale; formarea coloanelor de gimnastică şi desfăşurări de formaţii; deplasare cu desfaceri şi contopiri; exerciţii de dezvoltare fizică generală – liberă, cu partener, cu obiecte portative, cu aparate speciale.

Spre deosebire de alte lecţii de educaţie fizică, în partea pregătitoare a lecţiei de gimnastică, pe lângă realizarea încălzirii generale, aici se realizează şi însuşirea bazelor generale ale mişcării (direcţii, planuri, axe, amplitudine, ritm, tempo, mişcări selective, mişcări globale etc.).

 

Indicaţii metodice

 

- Exerciţiile de front şi formaţii contribuie la disciplinarea colectivului, crearea omogenităţii în execuţie;

- Exerciţiile de influenţare selectivă vor asigura o încălzire generală moderată a organismului pentru efortul din partea fundamentală a lecţiei;

- Exerciţiile vor corespunde nivelului de pregătire al elevilor si vor viza prelucrarea tuturor grupelor musculare şi a marilor articulaţii, în special acelea care vor fi solicitate cu precădere;

- Numărul exerciţiilor din complexele de încălzire se modifică în raport cu timpul de lucru şi cu locul de desfăşurare al lecţiei; dacă timpul este limitat, se va reduce fie numărul de exerciţii, fie numărul de repetări, iar dacă se lucrează în aer liber, se poate renunţa la exerciţiile de abdomen şi spate;

- Structura exerciţiilor din complexele de încălzire va fi simplă, pentru a fi uşor înţelese şi executate;

- Fiecare exerciţiu se va repeta de minimum patru ori;

- Fiecare complex se poate menţine un ciclu de lecţii, după care se poate schimba complet sau parţial.

- În această parte a lecţiei predarea exerciţiilor se poate face în mai multe feluri: exerciţiile se pot demonstra, descrie şi apoi se execută de către elevi împreună cu profesorul; predare simultană, adică demonstraţie, explicaţie şi execuţie în acelaşi timp, rar şi apoi în tempo.

- Se vor da indicaţii privind structura, amplitudinea, ritmul, încordarea musculară, scopul folosirii lor, în special la clasele mari. Numărătoarea se foloseşte pentru imprimarea tempoului corect şi a ritmului de execuţie.

- Se vor face corectări permanente, în special în privinţa ţinutei corecte.

- Jocurile dinamice se folosesc cu succes pentru cresterea bunei dispoziţii şi pentru captarea atenţiei, dar şi pentru o încălzire sumară a organismului.

 

Partea fundamentală (20-30 minute), aproximativ 65-70Î din timpul afectat lecţiei.

Cuprinde cinci verigi (4, 5, 6, 7, 8), în care se urmărşte:

- învăţarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (4);

- consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (5);

- perfecţionarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (6);

- evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice (7);

- dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi specifice (8).

În partea fundamentală se rezolvă sarcinile lecţiei, se formează şi se perfecţionează deprinderile motrice de bază şi specifice gimnasticii.

- Mijloace: exerciţii utilitar-aplicative (mers, alergare, aruncare, sărituri, echilibru, târâre, căţărare, escaladare, transport de greutăţi, tracţiune şi împingere; exerciţii acrobatice (elemente statice şi dinamice prevăzute în programa şcolară la diferite clase); exerciţii la aparatele de gimnastică (la şcoli mai puţin); sărituri; exerciţii din gimnastica ritmică – sportivă; jocuri la aparate şi jocuri acrobatice; exerciţii speciale pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază (forţă, viteză, îndemânare, rezistenţă, detentă).

Ca şi celelalte lecţii de educaţie fizică, lecţia de gimnastică poate avea caracter de învăţare, repetare-perfecţionare, verificare, evaluare.

În general, lecţiile au un caracter mixt, deoarece odată cu învăţarea noilor exerciţii se urmăreşte repetarea altora sau verificarea cunoştinţelor.

 

Indicaţii metodice

 

- Se va ţine cont de locul de desfăşurare al lecţiei, de vârstă, sex, materiale existente în dotarea şcolii, ora lecţiei în orarul zilei, condiţiile igienice;

- Învăţarea noilor exerciţii se va face la începutul părţii fundamentale, când organismul are o pregătire optimă pentru efort, când elevii au capacitatea de a fi concentraţi şi atenţi. - Aici se plasează exerciţiile care cer o coordonare mai fină (echilibrul, exerciţiile de dezvoltare a diferitelor aspecte ale vitezei), exerciţiile de îndemânare ţi coordonare. Exerciţiile de rezistenţă şi de dezvoltare a forţei se plasează în finalul părţii fundamentale;

- Se va respecta principiul alternării efortului pe grupe musculare (exerciţiile din atârnat cu cele din sprijin; exerciţiile pentru braţe cu cele de trunchi şi picioare);

- Numărul temelor se stabileşte în funcţie de clasă (2-4 teme de gimnastică);

- Exerciţiile acrobatice se vor alterna cu săriturile;

- Jocurile dinamice folosite în partea fundamentală vor urmări dezvoltarea îndemânării, vitezei, forţei, rezistenţei, dar şi latura creativă;

- Este bine să se aleagă teme ce se pot realiza frontal, folosind la maximum materialele şi spaţiul de lucru;

- Este necesar să se corecteze permanent ţinuta în timpul exersării oricărei mişcări.

 

Partea de încheiere (5-8 minute)

Cuprinde veriga 9 şi 10. Se urmăreşte: liniştirea organismului după efort; analiza activităţii, aprecieri şi recomandări pentru activitatea viitoare; restabilirea ordinii în sală; notarea curentă.

Mijloace: exerciţii liniştitoare: variante de mers şi alergare uşoară cu mişcări de relaxare şi respiraţie; jocuri dinamice simple şi cunoscute; jocuri muzicale; exerciţii de corectare a ţinutei, executate individual, în perechi sau în grup.

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIA SELECTATĂ:

 

1. Daniel,T.,(2024)- Biblia Educației fizice și sportului - Metodologia de instruire în gimnastica acrobatică școlară. Editura Edudel Slatina.

 

 

 

Niciun comentariu: