Săriturile din gimnastica şcolară
1. Săriturile – Prezentare generală
Săriturile prin natura lor “au o influenţă pozitivă asupra întregului organism: dezvoltă sistemul osteo-ligamentar, intensifică circulaţia şi respiraţia contribuind la îmbunătăţirea stării funcţionale a organismului în general”. (Adina Stroescu,1968).
Săriturile ocupă un loc important în programa şcolară deoarece prin conţinutul lor se asigură în mare măsură îndeplinirea obiectivelor educaţiei fizice. Deoarece în cadrul săriturilor elevii sunt puşi în faţa unor obstacole a căror depăşire implică un anumit risc, acest lucru contribuie cu siguranţă la educarea unor calităţi de voinţă cum sunt curajul, hotărârea, perseverenţa etc.
Prin varietatea lor, săriturile pot fi incluse în anumite părţi din structura lecţiei, cum ar fi cea de pregătire a organismului pentru efort (activarea marilor funcţii) sau în partea fundamentală.
În activitatea de educaţie fizică aparatele necesare efectuării săriturilor sunt următoarele:
- plasa elastică, trambulina elastică şi semielastică
- capră, ladă, cal
2. Clasificarea săriturilor
În lucrarea intitulată ” Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri ” (1996), autorul Fekete Janos realizează următoarea clasificare:
❖ Criterii de clasificare a săriturilor construite
➢ Din punct de vedere a elanului săriturile se clasifică în:
▪ Sărituri fără elan: în lungime, în înălţime, în adâncime
▪ Sărituri cu elan: oblic, perpendicular
➢ Din punct de vedere al bătăii săriturile se împart în:
▪ Sărituri cu bătaie pe un picior;
▪ Sărituri cu bătaie pe două picioare;
▪ Sărituri cu bătaie pe un picior şi aterizare pe două;
▪ Sărituri cu bătaie pe ambele picioare şi aterizare pe unul;
➢ După traiectoria centrului general de greutate:
▪ Sărituri în lungime;
▪ Sărituri în înălţime;
▪ Sărituri în adâncime;
➢ În funcţie de obstacolele şi aparatele peste care se execută săriturile:
▪ Sărituri peste banca de gimnastică;
▪ Sărituri peste capră, ladă, cal, masă de sărit;
▪ Sărituri peste obstacole vii: partener în culcat, sprijin culcat, sprijin pe genunchi, stând pe omoplaţi cu picioarele depărtate, stând pe cap cu picioarele depărtate, stând pe mâini cu picioarele depărtate.
➢ În funcţie de poziţia aparatului:
▪ Sărituri peste aparat în lungime sau lăţime;
➢ În funcţie de sprijinul mâinilor pe aparat:
▪ Sărituri cu sprijin succesiv;
▪ Sărituri cu sprijin simultan (sărituri directe şi cu răsturnare);
➢ În funcţie de numărul fazelor care intră în structura săriturii:
▪ Sărituri cu sprijin, propriu-zise (conţin toate fazele săriturilor);
▪ Sărituri pregătitoare (care conţin doar anumita faze);
▪ Sărituri diverse, pregătitoare pentru dezvoltare unor calităţi motrice;
➢ Săriturile cu sprijin propriu-zise la rândul lor se clasifică în:
▪ Sărituri directe
- cu sprijin plutitor;
- în sprijin depărtat;
- în sprijin ghemuit;
- în sprijin cu corpul îndoit;
- în sprijin cu corpul întins: cu întoarcere 180-360-540 grade în jurul axului longitudinal;
▪ Sărituri cu răsturnare
- înainte (cu întoarcere şi cu salt);
- lateral (cu întoarcere şi cu salt);
- înapoi (cu întoarcere şi cu salt);
În lucrarea intitulată “Săriturile în gimnastică”(1976), autorul N. Covaci, realizează o altă clasificare a săriturilor cu sprijin:
❖ Sărituri directe
➢ Sărituri cu picioarele depărtate
▪ Sărituri cu picioarele depărtate, fără întoarcere;
▪ Sărituri cu picioarele depărtate, cu întoarcere;
➢ Sărituri cu picioarele îndoite
▪ Sărituri cu picioarele îndoite, fără întoarcere;
▪ Sărituri cu picioarele îndoite, cu întoarcere;
➢ Sărituri cu corpul îndoit
▪ Sărituri cu corpul îndoit, fără întoarcere;
▪ Sărituri cu corpul îndoit, cu întoarcere;
➢ Sărituri cu corpul întins
▪ Sărituri cu corpul întins, fără întoarcere;
▪ Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere
- Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere în jurul axei longitudinale;
- Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere în jurul axei transversale;
- Sărituri cu corpul întins, cu întoarcere în jurul ambelor axe (longitudinală şi transversală);
❖ Sărituri prin răsturnare
➢ Sărituri prin răsturnare, fără întoarcere în primul zbor
▪ Sărituri prin răsturnare, fără întoarcere în ambele zboruri;
▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în zborul al doilea
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în zborul al doilea;
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în zborul al doilea;
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axelor longitudinală şi transversală în zborul al doilea;
➢ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în primul zbor
✓ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor
▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor;
▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul oricărei axe în zborul al doilea
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în ambele zboruri;
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul axei transversale în zborul al doilea;
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul axei antero-posterioare în zborul al doilea;
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei longitudinale în primul zbor şi în jurul axelor longitudinală şi transversală în zborul al doilea;
✓ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor
▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor;
▪ Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor şi întoarcere în jurul oricărei axe în zborul al doilea
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor şi întoarcere în jurul axei longitudinale în zborul al doilea;
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în ambele zboruri,
- Sărituri prin răsturnare, cu întoarcere în jurul axei transversale în primul zbor şi întoarcere în jurul axelor longitudinală şi transversală în zborul al doilea;
