Metodica predării alergării de viteză
În procesul predării tehnicii alergării de viteză, ca deprindere specifică atletismului, se urmărește corectitudinea și eficiența mișcărilor, concomitent cu dezvoltarea calităților motrice necesare susținerii alergării. Important este ca predarea tehnicii alergării de viteză să fie precedată de etapa însușirii exercițiilor din școala alergării.
În predarea tehnicii alergării de viteză, se va respecta următoarea succesiune: însușirea pasului alergător accelerat (alergarea accelerată); însușirea pasului alergător lansat de viteză (alergarea lansată); însușirea startului de jos și a lansării de la start.
v Alergarea accelerată – sisteme de acționare:
- alergare cu creșterea treptată a vitezei pe distanța de 30 m, segmentată în trei porțiuni de câte 10 m. Pe primii 10 m se va aborda o viteză redusă, de angrenare, în preajma a 25% din posibilități; pe următorii 10 m se mărește viteza la 50% din posibilități; în finalul ultimilor 10 m viteza de alergare este în jur de 75% din posibilități:
viteză redusă – 25% viteză medie – 50% viteză mare – 75%
10 m 10 m 10 m
- alergare cu creșteri treptate, mai mari de viteză, pe aceeași distanță – 30 m, după următoarea schemă:
viteză medie – 50% viteză mare – 75% viteză maximă – 100%
10 m 10 m 10 m
- alergare cu creșterea treptată a vitezei, după aceeași schemă, pe distanța de 60 m, segmentată în trei porțiuni de 20 m
- alergare accelerată, fără marcaje, cu atingerea vitezei maxime după un interval de 30-40-50-60 m
- alergare accelerată în turnantă, vizând intrarea și ieșirea din turnantă
v Alergarea lansată de viteză – sisteme de acționare:
- alergare accelerată, cu atingerea vitezei propuse, urmată de alergare liberă din inerție, în linie dreaptă
- alergare accelerată, cu atingerea vitezei propuse în dreptul unui reper, urmată de menținerea vitezei de deplasare până la alt reper
- alergare accelerată, cu atingerea vitezei maxime și menținerea ei pe 10 m–20 m –30 m
- alergare cu start lanst, cronometrată pe distanțe de 10, 20, 30, 40, 50 m
- alergări cu start lansat în turnantă, vizând atât intrarea, cât și ieșirea din turnantă.
v Startul de jos și lansarea după start – sisteme de acționare:
- plecări rapide din poziții inițiale diferite: stând și stând depărtat prin dezechilibrare înainte, ghemuit, fandat, așezat, culcat facial, culcat dorsal, cu spatele la direcția de alergare
- așezare liberă în poziția ”pe locuri”, fără blocuri de plecare, trecere în poziția ”gata”, cu revenire și reluare a comenzilor, efectuând în același timp, corectările necesare; același exercițiu, folosind blocurile de start
- starturi la comandă și lansări de la start, după 2-3 treceri de la poziția ”pe locuri”, la cea de ”gata”
- starturi și lansare cu comandă
- starturi cu pauze de timp diferite, de la comanda ”gata” la pocnetul pistolului (fluier, sunet), pe distanțe scurte 5-10 m
- starturi în turnantă, libere și cu comandă
- starturi sub formă de concurs
Bibliografia
1. STOICA, M., IVAN, C.,( 2011.) Didactica predării atletismului. Editura Discobolul, București,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu