PRINCIPII PENTRU DESCRIEREA EXERCIŢIILOR DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ - TERNIMOLOGIC

         

                                          DESCRIEREA EXERCIŢIILOR 

                                                       DE 

                               DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ

 

 

 

Descrierea şi scrierea exerciţiilor de dezvoltare fizică generală are următoarea succesiune:

1. POZIŢIA INIŢIALĂ

1. TIMPUL(sau timpii de execuţie se scrie sub poziţia iniţială, la început, şi e multiplu de doi.).

2. DENUMIREA MIŞCĂRII- din punct de vedere al:

a. SEGMENTULUI CARE EFECTUEAZĂ MIŞCAREA;

b. DIRECŢIA MIŞCĂRII;

c. POZIŢIA FINALĂ(care de cele mai multe ori aceeaşi cu cea iniţială).

 

1. POZIŢIA INIŢIALĂ este poziţia din care începe mişcarea. Poziţia iniţială poate fi una din poziţiile fundamentale( stând, pe genunchi, aşezat, culcat, sprijin, atârnat) sau derivatele lor. Atunci când poziţia iniţială e mai complexă, descrierea exerciţiului începe cu reazemul şi se continuă cu celelalte segmente ale corpului.

Exemplu: P.I.- stând pe genunchi, aşezat pe călcâie, trunchiul îndoit înainte, braţele întinse, palmele pe sol(St. pe G., aşez pe Cc, Tr înd. înai., B.înt., Pl. pe sol).

Fiecare poziţie fundamentală poate avea nenumărate derivate, rezultate din schimbări ale poziţiilor picioarelor, braţelor, trunchiului sau a capului, precum şi din sprijinul ce poate fi: pe toată talpa, pe vârfuri, pe ambele picioare sau pe un picior.

CARACTERISTICILE ŞI ROLUL POZIŢIEI INIŢIALE:

· Să fie comodă

· Să fie stabilă

· Să favorizeze şi să permită execuţia corectă a mişcării(cu gradul de încordare/ relaxare cerut, cu precizia şi amplitudinea, necesară, pe direcţia şi cu tempoul indicat).

· Să uşureze efectuarea mişcării.

· Să îngreuieze efectuarea mişcării.

· Să permită continuarea mişcării(poziţia finală e de f. multe ori poziţia iniţială.)

Exemple de poziţii iniţiale şi sau finale: stând, stând depărtat cu braţele lateral, stând pe genunchi cu mâinile pe şold, aşezat depărtat cu braţele lateral, culcat ventral cu mâinile la ceafă, atârnat la bară fixă, inele, sprijin la cal cu mânere, paralele, etc.

 

2. TIMPUL (sau timpii de execuţie se scrie sub poziţia iniţială, la început, şi e multiplu de doi.).

 

3. DENUMIREA MIŞCĂRII- din punct de vedere al:

a. SEGMENTULUI CARE EFECTUEAZĂ MIŞCAREA;

b. DIRECŢIA MIŞCĂRII;

c. POZIŢIA FINALĂ(care de cele mai multe ori aceeaşi cu cea iniţială).

3.  ​POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE SEGMENTELOR

 

3.1  ​POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE CAPULUI ŞI GÂTULUI

MIŞCĂRI	POZIŢII
- înainte Aplecare - spre dreapta - spre stânga	- înainte Cap aplecat - spre dreapta - spre stânga
Extensie	Cap în extensie
Răsucire -spre dreapta -spre stânga	Cap răsucit spre dreapta Cap răsucit spre stânga
Semirotare -spre dreapta -spre stânga	-
Rotare -spre dreapta -spre stânga	-

 

 

3.2 POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE BRAŢELOR

 

 

3.2.1  POZIŢII CU BRAŢELE ÎNTINSE

Pe direcţii principale	jos
	înainte
	lateral
	sus

3.2.1 POZIŢII CU BRAŢELE ÎNTINSE

	Înainte - jos
	înainte - sus
	Lateral - jos
	lateral - sus
Pe direcţii intermediare	înapoi-jos
	oblic – înainte - jos
	oblic - înainte - sus
	oblic – înapoi - jos
	diagonal-în plan frontal
	în plan sagital

 

3.2.2 POZIŢII CU BRAŢELE ÎNDOITE LA 90º

Braţele jos - antebraţele înainte

Braţele înainte - antebraţele sus

Braţele lateral - antebraţele sus

- antebraţele jos

Braţele sus – antebraţele înapoi

 

3.2.3 POZIŢII CU BRAŢELE ÎNDOITE COMPLET

Mâini pe şold

Mâini la piept

Mâini pe umeri

Mâini la ceafă

Mâini pe cap

 

3.3 MIŞCĂRI ALE BRAŢELOR

MIŞCĂRI	DIRECŢIE
Ridicări
Coborâri
Îndoiri
Întinderi
Duceri
Răsuciri	Spre interior - exterior
Rotări	Spre dreapta – stânga
	Înainte - înapoi
Balansări	În plan frontal - sagital
Forfecări	- orizontal În plan - vertical

- frontal

3.4 POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE TRUNCHIULUI

MIŞCARI	POZIŢII
Înclinare înainte	Trunchi înclinat înainte
Aplecare înainte	Trunchi aplecat înainte
- înainte Îndoire - spre dreapta - spre stânga	- înainte Trunchi îndoit – spre dreapta - spre stânga
Extensie	Trunchi în extensie
Răsucire spre - dreapta - stânga	Trunchi răsucit - dreapta - stânga
Rotare - în plan frontal - în plan orizontal	-
Îndoire răsucită - dreapta - stânga	Trunchi îndoit răsucit dreapta Trunchi îndoit răsucit stânga
Balansare în plan - frontal - sagital	-

 

3.5  POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE PICIOARELOR

MIŞCĂRI	POZIŢII
Îndoire	Picior îndoit
Întindere	Picior întins
Ridicare	Picior ridicat
Coborâre	-
Ducere	-
Răsucire spre - interior - exterior	Picior răsucit spre interior Picior răsucit spre exterior
- interior/exterior Rotare spre - dreapta/stânga - înainte/înapoi	-
- sagital Balansare în plan - frontal - orizontal	-
orizontal Forfecare în plan < vertical	-

BACOVIA FILOZOFIEI MELE

 Din cartea ”CONTEMPORAN” CU BACOVIA - POEME

Autor: Tulea Daniel

Editura :Edudel 2024, ISBN 978-630-331-961-2

 

 

 

BACOVIA  FILOZOFIEI  MELE

 

În hățișul gândurilor mele se ascund,

Ca-n poezia lui Bacovia, umbre și fiori,

În spaima și neliniștea ce mă înconjoară,

Găsesc oglindirea filozofiei mele, în versuri sumbre și triste.

 

Ca un poet al sufletului pierdut,

Bacovia în mine cântă durerea,

În fiecare rând, în fiecare cuvânt,

Simt ecoul nemuritor al melancoliei, căutând sens și înțeles.

 

În colțurile umbroase ale existenței,

Reflect ochii mei tăcuți, gânditori,

În fiecare adâncime, o străfulgerare,

A înțelegerii filozofiei mele, într-un dans cu durerea și cu visul.

 

Bacovia e un far, o lumină în noapte,

Ce-mi arată căile întunecate ale spiritului,

În fiecare zbucium, în fiecare cădere,

Descopăr în el reflecții ale filozofiei mele, într-o simfonie de amar și de iubire.

 

 

BACOVIA, DACĂ TE-AȘ ÎNTÂLNI, TE-AȘ ÎNTREBA

 Din cartea ”CONTEMPORAN” CU BACOVIA - POEME

Autor: Tulea Daniel

Editura :Edudel 2024, ISBN 978-630-331-961-2

 

 

 

BACOVIA, DACĂ TE-AȘ ÎNTÂLNI, TE-AȘ ÎNTREBA

 

Bacovia, dacă te-aș întâlni, te-aș întreba:

Ce taină ascunde sufletul tău adânc?

Ce durere te măcină, ce suferință te însoțește?

Ce-ți cere inima, ce-ți spune sufletul?

 

Bacovia, dacă te-aș întâlni, te-aș întreba:

Ce-ți aduce poezia, ce-ți dă versurile?

Ce-ți oferă cuvintele, ce-ți dau cuvintele putere?

Ce-ți face scrisul, ce-ți dă scrisul curaj?

 

Bacovia, dacă te-aș întâlni, te-aș întreba:

Ce-ți înseamnă dragostea, ce-ți înseamnă iubirea?

Ce-ți face să suferi, ce-ți face să trăiești?

Ce-ți face să cânți, ce-ți face să plângi?

 

Bacovia, dacă te-aș întâlni, te-aș întreba:

Ce-ți aduce viața, ce-ți dă viața sens?

Ce-ți face să te lupti, ce-ți face să rezisti?

Ce-ți face să creadă, ce-ți face să speri?

 

Bacovia, dacă te-aș întâlni, te-aș întreba:

Ce-ți înseamnă moartea, ce-ți înseamnă sfârșitul?

Ce-ți face să te temi, ce-ți face să te îndoiești?

Ce-ți face să te împăci, ce-ți face să te supui?

 

Bacovia, dacă te-aș întâlni, te-aș întreba:

Ce-ți aduce poezia, ce-ți dă versurile?

Ce-ți oferă cuvintele, ce-ți dau cuvintele putere?

Ce-ți face scrisul, ce-ți dă scrisul curaj?

 

Bacovia, dacă te-aș întâlni, te-aș întreba,

Pentru a înțelege sufletul tău adânc,

Pentru a simți durerea care te măcină,

Pentru a găsi curajul să trăiesc, să iubesc și să cânt.

 

 

DANSUL DIN CIMITIRUL VESEL

 Din cartea ”CONTEMPORAN” CU BACOVIA - POEME

Autor: Tulea Daniel

Editura :Edudel 2024, ISBN 978-630-331-961-2

 

 

DANSUL DIN CIMITIRUL VESEL

 

Pe-alei de lemn pictat în curcubee,

Dansează morții-n hore de culori.

Cu zâmbete șăgalnice sub glii,

Își spun povestea vieții în metafori.

 

Un cioban își mână oile prin nori,

O țesătoare țese vise-n stele,

Un bețivan mai trage un gât de-azur,

Iar un pescar prinde comete grele.

 

Crucile se-nclină ritmic în lumină,

Poveștile se-mbină-n vers și cânt.

E un carnaval al vieții ce-a trecut,

Un balans ciudat 'tre cer și pământ.

 

Moartea aici e doar un nou-nceput,

O șansă de-a zâmbi eternității.

În versuri simple, vii, necenzurate,

Se spune adevărul vieții și-al morții.

 

Vin vii să vadă morții cum petrec,

Să râdă și să plângă laolaltă.

Căci viața-i scurtă, moartea-i lung popas,

Iar Cimitirul Vesel le împacă.

 

Așa dansăm cu toții, vii și morți,

În ritmul vesel-trist al existenței.

Un pas în glumă, unul în profund,

Spre sensul ascuns al permanenței.

 

DANSUL VEȘNIC AL PLOII CENUȘII

 Din cartea ”CONTEMPORAN” CU BACOVIA - POEME

Autor: Tulea Daniel

Editura :Edudel 2024, ISBN 978-630-331-961-2

 

 

 

 

 

 

DANSUL VEȘNIC AL PLOII CENUȘII

 

Dansul veșnic al ploii cenușii,

Pe străzi pustii și suflete tăcute,

În șoaptele ei triste, o mie de fiori vii,

Se prind de gânduri, amintiri pierdute.

 

Coboară stropii, ritmuri line,

Pe geamuri și pe frunze moarte,

Și-n dansul lor, par să aline,

Durerea ce în inimi stă departe.

 

Sub umbrele negre, pașii răsună,

Într-un duet cu ploaia blândă,

Și fiecare strop ce curge-ntruna,

Își scrie povestea pe pământ, flămândă.

 

E-un dans etern, fără oprire,

În cerul gri și lumea sumbră,

O melodie de dor și amăgire,

Ce-n suflet trist se strânge, umbră.

 

Ploaia cântă vechi romanțe,

În picături ce bat încet,

Și-n dansul său, găsesc nuanțe,

De visuri stinse, fără regret.

 

Sub fiecare picătură,

Se-ascunde-o lume de povești,

Un dans de-o frumusețe pură,

Și-n fiecare strop, trăiești.

 

Dansul veșnic al ploii cenușii,

Pe ritmuri vechi de amintire,

Ne leagă pe toți, străini și vii,

Într-un vals de taină și iubire.

 

Și-n ploaia ce nu vrea să tacă,

În dansul ei ce ne cuprinde,

Găsim alin, cu inima întreagă,

În stropii reci ce-n noi se-aprinde.

 

Dansul veșnic al ploii, neclintit,

Ne poartă pașii în tăcere,

Și-n fiecare strop trăit,

Simțim o dulce mângâiere.

 

 

SĂRITURĂ ÎN SPRIJIN DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ.

 

                   SĂRITURĂ ÎN SPRIJIN DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ.

  

 

 

 

                                                                       Fig. 16

 

 

 

 

Descrierea săriturii la aparat:

Săritura constă dintr-un elan de aproximativ 10-15m. - urmat de o bătaie pe trambulină, desprinderea şi înclinarea corpului înainte cu întinderea braţelor spre aparat. În momentul în care palmele ating suprafaţa de sprijin, picioarele se depărtează lateral, bazinul se ridică concomitent cu împingerea energică în aparat, urmată de o ridicare a trunchiului spre verticală. În timpul zborului II, braţele se ridică lateral sus, privirea este orientată înainte iar picioarele se apropie, pregătind aterizarea.

 

Algoritmul în procesul de învățare:

1. Sprijin ghemuit, săritură în sprijin plutitor cu picioarele depărtate şi revenire la             poziţia iniţială

2. Stând pe trambulina aşezată la distanţă mică faţă de aparat, cu mâinile sprijinite pe acesta, bătăi succesive cu ridicarea bazinului

3. Stând pe trambulina aşezată la distanţă mică faţă de aparat, cu mâinile sprijinite pe acesta, bătăi succesive cu ridicarea bazinului şi depărtarea picioarelor lateral

4. Stând pe trambulina aşezată la distanţă mică faţă de aparat, cu mâinile sprijinite pe acesta, bătăi succesive cu ridicarea bazinului, depărtarea picioarelor lateral şi oprire pe aparat în şezând depărtat

5. Din aşezat depărtat pe aparat, împingere în braţe desprindere de pe aparat şi aterizare

6. Elan 2-3 paşi, săritură în depărtat peste capra ridicată la o înălţime redusă, cu ajutor

7. Elan 6-8 paşi, săritură în depărtat peste capra ridicată la o înălţime redusă, cu ajutor

8. Efectuarea săriturii complete fără ajutor

 

Ajutorul :

Acesta se acordă din faţa aparatului, luând priză la nivelul braţelor elevului trăgându-l peste aparat.

 

Greşeli de execuţie:

1. Elevul are membrele inferioare relaxate în timpul bătăii pe trambulină

2. Bazinul nu este ridicat la nivelul aparatului în primul zbor

3. Împingere ineficientă pe aparat datorită luării contactului cu aparatul pe braţe îndoite

4. Traiectoria zborului II este scurtă şi joasă

5. Lipsa extensiei la nivelul trunchiului după desprinderea de pe aparat

6. Aterizare joasă

 

 

Bibliografia

1. Nuţ, A., Negru, I. – Săriturile din gimnastica şcolară, Caiet metodic,

     Cluj – Napoca, 2001;

2. Paşcan, I., (2003) – Gimnastica acrobatică în ciclul gimnazial, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca.

3. Daniel, T.(2024)- Metodologia de instruire în gimnastica acrobatică școlară, Editura Edudel, Slatina.