DEFINIŢIE:
"Capacitatea organismului uman de a efectua acte şi acţiuni motrice, mai ales în condiţii variate şi neobişnuite, cu eficienţă maximă şi cu consum minim de energie din partea executantului. " .După G. Cârstea.
ELEMENTELE COMPONENTE:
• capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia în întregime pentru efectuarea actelor şi acţiunilor motrice;
• capacitatea de combinare a mişcărilor;
• capacitatea de diferenţiere a mişcărilor;
• echilibrul;
• precizia;
• capacitatea de orientare spaţială;
• amplitudinea, pe bază de mobilitate articulară - supleţe - elasticitate musculară;
FORME DE MANIFESTARE:
a) Îndemânarea generală, care este necesară efectuării tuturor actelor şi acţiunilor motrice de către oameni ;
FACTORI DE CONDIŢIONARE:
• calitatea sistemului nervos central şi - mai ales - capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem;
• plasticitatea scoarţei cerebrale, adică proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipuri elementare pentru a elabora un răspuns complex, conform cu situaţiile noi intervenite;
• calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe căile aferente şi eferente;
• nivelul de manifestare a celorlalte calităţi motrice.
a) Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii constante, evident într-un număr mare de repetări şi într-un timp îndelungat. Prin "repetare" multiplă se înlătură contracţiile musculare inutile şi se ajunge la îndeplinirea condiţiilor pe care le implică îndemânarea (mai ales eficienţă maximă şi consum minim de energie!);
După câte am observat, nu se asimilează ÎNCĂ bine această denumire de -CAPACITĂȚI COORDONATIVE, în comparație cu ÎNDEMÂNAREA, cu toate că este același lucru. Deasemenea se înțelege cam greu notiunea în general de îndemânare, de aceea este foarte important să se țină cont de -ELEMENTELE COMPONENTE ale îndemânării, de aici se poate extrage adevărata accepțiune a acestei calități fără a amesteca sau confunda. Bineînțeles ca acest fapt se datorează mai multor factori ,și anume:-neparcurgerea literaturii de specialitate în totalitate;- studiu incomplet a autorilor de specialitate din domeniul e.f.s. ;- neînțelegerea in totalitate a domeniului e.f.s. -datorită faptului că se parcurge literatura de specialitate superficial;- învățarea mecanică în loc de a citi în primă fază,iar după această fază urmeaza faza de a studia capitol după capitol până se ajunge la o înțelegere din punct de vedere logic acest domeniu al educației fizice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu